Sem definitie
SEM s.n. (Lingv.) Semantem. ♦ Unitate semantică minimă care permite definirea unui sens. [< fr. sème, cf. gr. sema]. substantiv neutrusem
SEM s. n. (lingv.) fiecare dintre țesăturile semantice care intră în alcătuirea unui semem. (< fr. sème) substantiv neutrusem
*sem s. n., pl. séme substantiv neutrusem
sem V. sînt. substantiv neutrusem
SEM, seme, s. n. (Lingv.) Fiecare dintre trăsăturile semantice pertinente care intră în alcătuirea unui semem. – Din fr. seme. substantiv neutrusem
Sem n. fiul cel mai mare al lui Noe, părintele popoarelor aziatice. temporarsem
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiSem
| Sem | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | Sem | — |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural | — | — | |