Scutari definitie

scutár (-ri), s. m. – Baci, sameș. Sl. skotarĭ (Cihac, II, 335; Conev 60), cf. pol. skotarz, rus. skotar, alb. skuter, ngr. σϰουτάρι. substantiv masculinscutar

SCUTÁR1, scutari, s. m. Cioban însărcinat cu administrarea stânei; căpetenia ciobanilor. – Slav (v. sl. skotarĩ). substantiv masculinscutar

SCUTÁR2, scutari, s. m. (Rar) Scutier. – Lat. lit. scutarus. substantiv masculinscutar

scutár m. (vsl. skotarĭ, proprietar de turmă, d. skotŭ, vită, care vine d. got. skatis, vită, avere, banĭ, germ. schatz, comoară. D. rom. vine mgr. skutários, ngr. skutéris, alb. skotér. Cu lat scutarius, scutier, n’are legătură). Vechil (intendent) saŭ șef de tîrle care îngrijește de hrana și îmbrăcămintea cĭobanilor și ține socotelile și dă samă stăpînuluĭ luĭ. V. strungar 1 și bacĭ. substantiv masculinscutar

scutar m. ciobanul care conduce stâna: cârligu-i de scutar POP. [Slav. SKOTARĬ, cioban (din SKOTŬ, vită)]. substantiv masculinscutar

scutar m. V. scutier. substantiv masculinscutar

Scutari n. 1. sau Școdra, oras în Albania; pe lacul cu acelaș nume: 36.000 loc.; 2. sau Iskiudar, oraș în Turcia pe Bosfor, față în față cu Constantinopole: 70.000 loc. Situațiune admirabilă, moschei frumoase, grădini superbe. temporarscutari

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiScutari

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z