Rusnác, -ă s. (rut. Rusnĭeak, bg. Rusnak). Iron. Rus, Rutean (Ucraĭnian): Rusnac, puĭ de drac: noaptea fură, ziŭa jură c´un picĭor de mîță´n gură (P. P.). – Și Rusneac, pl. ecĭ, (ca Poleac, Polecĭ). substantiv masculinrusnac
Ruteni (Rusneci) m. pl. popor slav, în Galiția, Bucovina și Ungaria, în număr de peste 4 mil. substantiv masculinruteni
RUSNEÁC, rusnéci, s. m. Rutean, ucrainean. (din rus2) substantiv masculinrusneac
Rusneci m. pl. V. Ruteni. temporarrusneci