1) Rus, Rúscă, pl. ște (est) și Rusoaĭcă (vest) s. (rus. Rus). Locuitor din Rusia. Adj. Fals (neol.). Rusesc. substantiv femininrus
RÚSCĂ, rúște, s. f. ~ 2. Oaie cu lâna de culoare roșcată-cenușie. (din rus2) substantiv femininruscă
RÚSCĂ, ruște, s. f. (Reg.) Rusoaică. – Din ucr. dial. ruska. substantiv femininruscă
rușcă f. pl. se zice de oile cari sunt roșii pe ochi [V. roșcă]. substantiv femininrușcă
rúscă (reg.) s. f., g.-d. art. rúștei; pl. rúște temporarruscă
Poiana-Rusca f. massiv bănățean, cu piscul Rusca (1359 m.). temporarpoianarusca
Ruscă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ruscă | rusca |
plural | ruște | ruscele | |
genitiv-dativ | singular | rusce | ruștei |
plural | rusce | ruștelor |