rî́că f., pl. ĭ (d. a rîcăi saŭ rîcîi). Mold. Munt. Rar. Ceartă, sfadă: a se lua la rîcă. Brîncă: ĭ-a dat o rîcă. temporarrîcă
rică f. Mold. ceartă: s´au pus la rică amândoi. [Origină necunoscută]. temporarrică
Costa-Rica f. mică republică în America centrală: 473.000 loc. Renumită pentru producțiunea de cafea, cu cap. San-Jose. temporarcostarica