Rișca definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeRișca
- Vezi aici mai multe rimeRișca
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuRi
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuRiș
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuca
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cușca
ríșcă s. f. – Joc de cap sau de pajură cu o monedă. Origine îndoielnică. Scriban indică rus. arešok, gen. areška „nucă”, care nu pare convingător. Poate în loc de *crijcă, din sl. križĭ, sb. križ „cruce”; sau mai probabil, în loc de *rizică › rijcă, cu sensul de „joc de noroc”, cf. rizic. substantiv femininrișcă
ríșcă, V. areșcă. substantiv femininrișcă
ríșcă1 (joc) (pop.) s. f. substantiv femininrișcă
*ríșcă2 (cârciumă) (reg.) s. f., g.-d. art. ríștei; pl. ríște substantiv femininrișcă
rișcă f. joc de băieți pe bani: s’aruncă un gologan de zece bani și partea pe care cade, trage după sine câștig sau pagubă. [Origină necunoscută]. substantiv femininrișcă
RÍȘCĂ, (2) riște, s. f. 1. Numele unui joc de noroc în care trebuie să se ghicească pe ce parte va cădea o monedă aruncată în sus. 2. (Reg.) Cârciumă. – Din rus. reșka. substantiv femininrișcă
aréșcă f., pl. ște, ștĭ, șce, șcĭ (cp. cu rus. arešokŭ, gen. -ška, dim. d. arĭeh, scris orĭeh, nucă). Mold. Dosu uneĭ monete (scrisă) în opoz. cu arol. – În Munt. reșcă, în vest rișcă (cp. cu rut. orišk, nucușoară). substantiv femininareșcă
Rișca f. râu și mânăstire în jud. Baia, zidită de Petru Rareș. [Slav. RĬEČKA, râu]. temporarrișca
2) *risc, a -á v. tr. (fr. risquer; it. rischiare). Expun pericululuĭ [!]: a-țĭ risca vĭața pentru o biruință. Fig. Încerc cu risc: a risca o bătălie. Emit sperînd că va fi admis: a risca un neologizm [!]. verb tranzitivrisc
RISCÁ vb. I. tr., intr. A-și pune în primejdie viața, onoarea; a se expune unui pericol. 2. intr. A intra într-o acțiune periculoasă, a încerca (ceva) la noroc. [P.i. risc. / < fr. risquer, cf. it. rischiare]. verb tranzitivrisca
RISCÁ vb. I. tr., intr. a-și pune în primejdie viața, onoarea etc., a se expune unui pericol. II. intr. a intra într-o acțiune nesigură, a încerca la noroc. (< fr. risquer) verb tranzitivrisca
riscá (a ~) vb., ind. prez. 3 ríscă verb tranzitivrisca
riscà v. 1. a pune în pericol, a expune primejdiei: a-și risca vieața; 2. a înfrunta: a risca norocul. verb tranzitivriscà
RISCÁ risc, vb. I. Tranz. și intranz. A(-și) pune în primejdie viața, onoarea etc.; a (se) expune unui pericol posibil. ♦ Intranz. A participa la o acțiune nesigură, a acționa la noroc. ♦ Refl. (înv.) A cuteza, a îndrăzni, a se încumeta. – Din fr. risquer. verb tranzitivrisca