Rhea definitie

Ops, la romani, zeița abundenței, identificată adesea cu Rhea din mitologia greacă (v. Rhea). invariabilops

Rhea, identificată adesea cu zeița Cybele (v. și Cybele), era fiica lui Uranus și a lui Gaea și una dintre titanide. Rhea s-a căsătorit cu titanul Cronus și a avut șase copii: Demeter, Hades, Hera, Hestia, Poseidon și Zeus. Deoarece pe măsură ce se nășteau copiii erau înghițiți de tatăl lor, ca să-și salveze măcar unul dintre ei, la nașterea lui Zeus, Rhea a recurs la un șiretlic. Ea a ascuns copilul, dîndu-i în schimb lui Cronus să înghită un bolovan înfășurat în scutece (v. Cronus și Zeus). În felul acesta, cel mai mic dintre copiii ei a reușit să devină mai tîrziu stăpînul lumii. invariabilrhea

Rhea f. Mit. numele grec al Cybelei. invariabilrhea