Plante definitie

credit rapid online ifn

PLÁNTĂ s.f. Nume generic dat vegetalelor (ierburi, copaci, arbuști etc.). ♦ Iarbă, plantă erbacee. 2. (Anat.) Fața interioară a piciorului, talpa, laba, care ia contact cu pământul. [< lat. planta, cf. fr. plante]. substantiv femininplantă

plîntă (plánte), s. f. – Talpa piciorului. Lat. planta (Tiktin). Apare numai la Dosoftei, sec. XVII. Ar putea fi cultism, dar cf. împlînta. E dubletul lui plantă, s. f., din fr. plante, der. planta, din fr. planter; plantator, s. m. (cultivator); plantație, s. f. (teren cultivat). substantiv femininplîntă

credit rapid online ifn

PLÁNTĂ s. f. I. nume generic dat vegetalelor. II. talpa piciorului. (< lat. planta, fr. plante) substantiv femininplantă

plantă, plante s. f. (adol.) prostănac, nerod, nătărău. substantiv femininplantă

plántă s. f., g.-d. art. plántei; pl. plánte substantiv femininplantă

plantă f. nume general sub care se înțeleg toate vegetalele. substantiv femininplantă

*plántă f., pl. e (lat. planta). Vegetal (copac, pom, copăcel, floare, buruĭană, ĭarbă, cĭupercă): botanica e studiu plantelor; planta se naște, crește și moare (se usucă) ca și animalele, dar nu se mișcă. substantiv femininplantă

PLÁNTĂ1, plante, s. f. Organism vegetal cu o organizare mai simplă decât a animalelor și care își extrage hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin prezența clorofilei, prin faptulmembrana celulei este formată din celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze; p. restr. vegetală, mai ales erbacee, cultivată de om sau care crește în mod natural și este folositoare omului. – Din lat. planta, fr. plante. substantiv femininplantă

PLÁNTĂ2, plante, s. f. Fața inferioară a piciorului, ușor boltită, care ia contact cu solul; talpa piciorului. – Din lat. planta, fr. plante. substantiv femininplantă

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiPlante

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z