petrós (est) și pĭetrós (vest), -oásă adj. (d. lat. petrosus saŭ d. peatră [!]). Plin de peatră saŭ de petre: munte petros, drum petros. De natura petreĭ: concrețiune petroasă [!]. Vîrtos, nu moale: cireșe petroase, obrajĭ petroșĭ. Fig. Dur, rece, fără milă: inimă petroasă. adjectivpetros
pietros a. 1. plin de pietre: teren pietros; 2. ce conține grăuncioare tari: cireșe pietroase. [Lat. PETROSUS]. adjectivpietros
PIETRÓS, -OÁSĂ, pietroși, -oase, adj. 1. (Despre locuri, drumuri etc.) Plin de pietre, cu multe pietre. ♦ (Despre pământ) Care conține piatră; care (din cauza pietrelor) este neproductiv, sterp. 2. Tare (ca piatra), dur; p. ext. puternic, rezistent, robust, voinic. 3. (Despre fructe) Care are miezul consistent, tare, cărnos. ♦ Cireșe pietroase (și substantivat, fi pl.) = varietate de cireșe cu pulpa tare. – Piatră + suf. -os. adjectivpietros