Pardoși definitie
- Vezi aici mai multe sinonimePardoși
- Vezi aici mai multe rimePardoși
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuPa
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuPar
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuși
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuoși
párdos (párdoși), s. m. – Panteră. Mgr. πάρδος, parțial prin intermediul sl. parŭdosŭ (Cihac, II, 246; Conev 56; Vasmer, Gr., 111). Sec. XVII, înv. substantiv masculinpardos
1) párdos m., pl. șĭ (vsl. parŭdosŭ, parŭdusŭ și parŭdŭ, d. vgr. párdos, de unde și lat. pardus. V. leopard). Vechĭ. Leopard. Fig. Viteaz. substantiv masculinpardos
2) párdos n. (ngr. pátos, pardoseală. V. pardosesc). Vechĭ. Pardoseală. substantiv masculinpardos
párdos (înv.) s. m., pl. párdoși substantiv masculinpardos
pàrdos m. 1. leopard: pardoși, tigri, șerpi gigantici AL.; 2. fig. viteaz: pardoși dela Lipneț AL. [Slav. PARŬDUSŬ (din lat. PARDUS)]. substantiv masculinpàrdos
PÁRDOS, pardosi, s. m. (înv.) Panteră 4 Fig. Om viteaz, curajos – Din sl. parŭdosŭ. substantiv masculinpardos
pardosí (pardosésc, pardosít), vb. – A pava, a bate podea, a pietrui. – Var. înv. părtăsi. Origine îndoielnică. S-a crezut în ngr. πατώνω, aorist πάτωσα (Cihac, II, 683), care se potrivește semantic, dar care prezintă dificultăți fonetice. – Der. pardos, s. n. (rar, caldarîm, pavaj), formație regresivă a cuvîntului următor; pardoseală, s. f. (caldarîm, pavaj); pardositor, s. m. (parchetar, meseriaș care execută pardoseli). verb tranzitivpardosi
pardosi, pardosesc v. t. a bate. verb tranzitivpardosi
pardosí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pardosésc, imperf. 3 sg. pardoseá; conj. prez. 3 să pardoseáscă verb tranzitivpardosi
pardosì v. 1. a căptuși o cameră cu scânduri; 2. a așterne cu piatră sau cu lespezi un drum, o stradă, o curte. [Origină necunoscută]. verb tranzitivpardosì
PARDOSÍ, pardosesc, vb. IV. Tranz. A acoperi sau a căptuși cu pardoseală o încăpere, o curte etc.; p. ext. a pava. ♦ P. gener. (Rar) A căptuși; a acoperi. – Et. nec. verb tranzitivpardosi
pardosésc v. tr. (ngr. patóno, aor. pátosa, pardosesc, de unde s´a făcut *partosesc, apoĭ părtăsesc [sec. 17], apoĭ pardosesc după podesc). Vest. Podesc, pavez o cameră cu scîndurĭ saŭ cu petre [!] (asfalt, ciment). verb tranzitivpardosesc