Panama definitie

PANAMÁ¹ s.f. Împletitură fină din frunzele unui arbust din America Centrală; (p. ext.) pălărie făcută dintr-o astfel de împletitură. ♦ Țesătură de bumbac sau de in care imită această împletitură. [Pl. -le. / < fr. panama]. substantiv femininpanama

PANAMÁ² s.f. Afacere frauduloasă de mari proporții, legată de coruperea funcționarilor de stat. [Pl. -le. / < fr. panama, cf. Panama – istm care leagă cele două Americi]. substantiv femininpanama

PANAMÁ¹ s. f. împletitură fină din frunzele unui arbust din America Centrală; (p. ext.) pălărie făcută dintr-o astfel de împletitură. ◊ țesătură de bumbac sau de in care imită această împletitură. (< fr. panama) substantiv femininpanama

PANAMÁ² s. f. afacere frauduloasă de mari proporții, legată de coruperea funcționarilor de stat. (< Panama, n.pr.) substantiv femininpanama

*Panamá (nume geografic) s. propriu f. substantiv femininpanama

panamà f. pălărie, foarte mlădioasă, împletită din frunzele unui arbore din America centrală. substantiv femininpanamà

*panamá f., pl. ale. Mare delapidare de banĭ publicĭ saŭ aĭ altora (cum s´a întîmplat la facerea canaluluĭ Panamaleĭ, oraș în istmu dintre cele doŭă Americĭ). Un fel de pălărie foarte mlădioasă împletită din fășiile [!] foilor unuĭ copăcel din America Centrală și care s´aŭ răspîndit din orașu Panamá. Lemn de panamá, scoarță de quillája saponária, ale căreĭ proprietățĭ seamănă cu ale săpunuluĭ. substantiv femininpanama

panamá (împletitură din paie, escrocherie) s. f., art. pamamáua, g.-d. art. panamálei; pl. panamále, art. panamálele substantiv femininpanama

PANAMÁ¹, panamale, s. f. 1. Împletitură făcută din paie obținute din frunzele unui palmier care crește în Panama; p. ext. pălărie făcută dintr-o astfel de împletitură. 2. Țesătură ușoară de bumbac sau de in care imită panamaua¹ (1). – Din fr. panama. substantiv femininpanama

PANAMÁ², panamale, s. f. Afacere frauduloasă de mari proporții, escrocherie în stil mare. – Din n. pr. Panama. substantiv femininpanama