OERSTED s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru intensitatea unui câmp magnetic, egală cu intensitatea câmpului magnetic căruia îi corespunde în vid inducția magnetică de un gauss. [Pron. ör-sted. / < fr. oersted, cf. Oersted – fizician danez]. substantiv masculinoersted
OERSTED RSTÉD/ s. m. unitate de măsură pentru intensitatea câmpului magnetic, egală cu 80 de amper-spire pe metru. (< fr. oersted) substantiv masculinoersted
oerstéd [oe pron. ö] (oer-) s. m., pl. oerstézi; simb. Oe substantiv masculinoersted
OERSTÉD, oerstezi, s. m. Unitate de măsură a intensității câmpului magnetic. [Pr.: örsted] – Din fr. oersted. substantiv masculinoersted
Oersted m. celebru fizician danez imortalizat prin descoperirea electromagnetismului (1774-1851). temporaroersted
Oersted | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | Oersted | — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — |