NÓRIC s.n. Norian. [< fr. norique]. adjectivnoric
Noric n. veche provincie romană pe Dunărea superioară; Alpi Norici, lanț al Alpilor între Italia și Austria. temporarnoric
Noric | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | noric | noricul | norică | norica |
plural | norici | noricii | norice | noricele | |
genitiv-dativ | singular | noric | noricului | norice | noricei |
plural | norici | noricilor | norice | noricelor |