MESALÍNĂ s.f. (Liv.) Femeie desfrânată. [< fr. messaline, cf. Mesalina, soția împăratului Claudiu, vestită pentru desfrânarea sa]. substantiv feminin mesalină
mesalină, mesaline s. f. (livr., iron.) femeie desfrânată substantiv feminin mesalină
mesalínă (femeie desfrânată) (livr.) s. f., g.-d. art. mesalínei; pl. mesalíne substantiv feminin mesalină
MESALÍNĂ, mesaline, s. f. (Livr.) Femeie desfrânată. – Din fr. messaline. substantiv feminin mesalină
Messalina f. 1. împărăteasă romană, soția lui Claudiu și mama lui Britanic, faimoasă prin crimele și desfrânările sale (m. 48); 2. fig. femeie desfrânată. substantiv feminin messalina