Marchize definitie

Sévigné (Marchiza de) f. celebră scriitoare franceză, ale cării Scrisori către fie-sa se consideră ca niște capodopere de stil și de fină observațiune (1626-1696). substantiv femininsevigne

MARCHÍZĂ s.f. I. Soție de marchiz. II. 1. Acoperiș mic, de obicei din sticlă, plasat deasupra intrării principale a unei case. 2. Mic vestibul cu pereții de sticlă la intrarea unor case. 3. Cabină de locomotivă. 4. Fotoliu stil Ludovic al XIV-lea, cu spătar larg și de înălțime redusă. [< fr. marquise]. substantiv femininmarchiză

*marchíză f., pl. e (fr. marquise, it. marchesa). Nevastă de marchiz. Streșină prelungită saŭ acoperemînt [!] pe stîlpĭ ca să ofere un adăpost de ploaĭe. substantiv femininmarchiză

marchíză s. f., g.-d. art. marchízei; pl. marchíze substantiv femininmarchiză

marchiză f. 1. soția marchizului; 2. un fel de streașină spre a apăra de ploaie, vânt, soare; 3. inel cu căsuța lungită. substantiv femininmarchiză

MARCHÍZĂ, marchize, s. f. I. Soție sau fiică de marchiz. II. 1. Acoperiș (de sticlă) prins într-o armătură de fier și așezat deasupra intrării principale a unei case în scopul protejării intrării de intemperii. 2. Încăpere cu (acoperiș și) pereți cu numeroase geamuri, așezată la intrarea unei case. 3. Cabină pentru mecanic la locomotivele cu aburi. III. Tip de inel de podoabă cu o montură de pietre de formă ovală. – Din fr. marquise. substantiv femininmarchiză

Pompadour (Marchiza de) f. favorita Iui Ludovic XIV, fu atotputernică în timp de douăzeci de ani (1722-1764). substantiv femininpompadour