Maina definitie
- Vezi aici mai multe rimeMaina
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuMa
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuMai
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuna
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuina
Maina f. ținut în Grecia, sterp dar bogat în fier, ai cărui locuitori, Mainoții, se distinseră prin vitejia lor în răsboiul pentru independența Greciei. temporarmaina
máĭna interj. pin [!] care se comandă strîngerea pînzelor corăbiiĭ (turc. máĭna, d. it. [am]maĭna, imper. d. [am]mainare, a strînge pînzele; ngr. bg. máĭna). S. f., pl. e Cov. Un joc cu mingea între doŭă partide de cîte 2-3 băĭețĭ în care cel ce n´a putut prinde mingea îl ține în spate pe cel ce a aruncat-o și nu scapă pînă ce el saŭ altu din partida luĭ n´a prins´o. V. mola. verb tranzitivmaĭna
MAINÁ, mainez, vb. I. Tranz. (Mar.) A coborî o greutate cu ajutorul unei instalații de manevră de forță. [Pr.: ma-i-] – Din tc. mayna. verb tranzitivmaina
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiMaina
| Maina | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)maina | mainare | mainat | mainând | singular | plural | ||
| mainând | mainați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | mainez | (să)mainez | mainam | mainai | mainasem | |
| a II-a (tu) | mainezi | (să)mainezi | mainai | mainași | mainaseși | ||
| a III-a (el, ea) | mainează | (să)mainai | maina | maină | mainase | ||
| plural | I (noi) | mainăm | (să)mainăm | mainam | mainarăm | mainaserăm | |
| a II-a (voi) | mainați | (să)mainați | mainați | mainarăți | mainaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | mainează | (să)maineze | mainau | mainară | mainaseră | ||