mahón s. m. – Acaju (arbore). Tc. maǵun (Șeineanu, II, 243; Candrea), dintr-o limbă americană, cf. engl. mahogany, germ. Mahogoni, pol. mahony. substantiv masculinmahon
mahón m. (turc. maghun, mahun, d. brazilianu mahagoni). Acaju, un mare și frumos arbore meliaceŭ (swieténia mahagóni) care crește pin [!] America Centrală și Antile. (Lemnu luĭ, compact, fin, dur, roșiatic și plăcut mirositor, îl face să fie foarte căutat p. mobile. Scoarța luĭ e amară și o poate înlocui pe cea de chinchină contra frigurilor). substantiv masculinmahon
mahón s. m., pl. mahóni substantiv masculinmahon
mahon n. lemnul numit și acaju: scaune de mahon și de abanos. [Turc. MAHUN]. substantiv masculinmahon
MAHÓN, mahoni, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori din regiunea tropicală a Americii, cu lemnul de culoare brună-roșiatică, foarte rezistent, folosit la confecționarea mobilei de lux; p. restr. lemnul acestor arbori; acaju. – Din tc. mahun, mahon. substantiv masculinmahon
mac-mahon n. vin amestecat cu apă gazoasă sau minerală: beau o bere, un mac-mahon CAR. substantiv masculinmacmahon
Mac-Mahon m. mareșal francez, născut la 1800, se distinse în Crimea și în Italia la Magenta, fu rănit și făcut prizonier la Sedan în 1870; Președinte al Republicei franceze dela 1873-1879; mort în 1893. temporarmacmahon
Mahon | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | Mahon | — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — |