MInotaur definitie

MINOTÁUR s.m. Ființă fabuloasă imaginată cu cap de om și trup de taur. [Pron. -ta-ur. / < fr. minotaure, cf. Minotaurmonstru mâncător de oameni, ucis de Teseu]. substantiv masculinminotaur

Minotaur = Minotaurus. substantiv masculinminotaur

*minotáur m. (vgr. minótauros). Mit. Un monstru cu trupu de om, și capu de taur care locuĭa în labirintu din Creta și a fost ucis de Tezeŭ. substantiv masculinminotaur

minotáur (-ta-ur) s. m., pl. minotáuri substantiv masculinminotaur

MINOTÁUR, minotauri, s. m. (În mitologia greacă) Monstru cu cap de taur și trup de om. – Din fr. Minotaure, it. Minotauro, germ. Minotaurus. substantiv masculinminotaur

Minotaur m. Mit. monstru, jumătate om și jumătate taur, care trăia în labirintul Cretei, fu răpus de Thezeu. temporarminotaur

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiMInotaur

MInotaur   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular minotaur minotaurul
plural minotauri minotaurii
genitiv-dativ singular minotaur minotaurului
plural minotauri minotaurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z