livádă (livézi), s. f. – Imaș, pășune, pajiște. – Var. livade, (Munt.) livede. – Mr. livade. Ngr. λιβάδι(ον), prin intermediul sl. livada (Miklosich, Slae. Elem., 28; Miklosich, Lexicon, 336; Cihac, II, 174; Pușcariu, Lr., 260), cf. v. sb. livada, livadije (Berneker 771; Vasmer, Gr., 91), bg., sb., cr. livada, rus. levada. Der. direct din ngr. (Roesler 571; Murnu 33; Pascu, II, 58), este, și ea, posibilă. substantiv feminin livadă
livádă f., pl. ezĭ (vsl. bg. liváda, d. ngr. liváda și livádi, livadă; vgr. libás, -ádos, loc umed, livadă, d. libádion, picătură, izvor, leibo, torn, picur; rus. leváda). Loc plantat cu pomĭ. – În Munt. vest livéde, pl. ezĭ. Munt. vechĭ și azĭ Trans. liváde, pl. ăzĭ. În Gorj livadă, loc de fîneață și apoĭ de păscut. substantiv feminin livadă
livádă s. f., g.-d. art. livézii; pl. livézi substantiv feminin livadă
livadă f. Mold. V. livede. substantiv feminin livadă
livéde, V. livadă. substantiv feminin livede
LIVÉDE s. f. v. livadă. substantiv feminin livede
livede f. 1. câmp de fân; 2. loc plantat cu iarbă: livede cu pruni. [Mold. livadă = Bulg. LIVADA]. substantiv feminin livede
LIVÁDĂ, livezi, s. f. 1. Suprafață de teren plantată cu pomi fructiferi. 2. întindere de pământ pe care se lasă să crească iarbă pentru cosit sau pentru pășunat. [Var.: (reg.) livéde s. f.] – Din bg. livada, ucr. levada. substantiv feminin livadă
livádă f., pl. ezĭ (vsl. bg. liváda, d. ngr. liváda și livádi, livadă; vgr. libás, -ádos, loc umed, livadă, d. libádion, picătură, izvor, leibo, torn, picur; rus. leváda). Loc plantat cu pomĭ. – În Munt. vest livéde, pl. ezĭ. Munt. vechĭ și azĭ Trans. liváde, pl. ăzĭ. În Gorj livadă, loc de fîneață și apoĭ de păscut. substantiv feminin livadă