Lia f. fiica lui Laban și soția lui lacob. temporarlia
Lia | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)lia | liere | liat | liind | singular | plural | ||
liind | liați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | liez | (să)liez | liam | liai | liasem | |
a II-a (tu) | liezi | (să)liezi | liai | liași | liaseși | ||
a III-a (el, ea) | liază | (să)liai | lia | lie | liase | ||
plural | I (noi) | liem | (să)liem | liam | liarăm | liaserăm | |
a II-a (voi) | liați | (să)liați | liați | liarăți | liaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | liază | (să)lieze | liau | liară | liaseră |