reduceri si promotii 2018
Definitie Lei - ce inseamna Lei - Dex Online

Lei definitie

léu (léi), s. m.1. Animal. – 2. Monedă românească. Circula cu acest nume în sec. XVII, cînd valora 120 de bani. Lat. lĕo, împrumut cult, probabil din sec. XVII. Der. nemijlocită din lat. (Pușcariu 968; Pascu, I, 107; Diculescu, Elementele, 427) nu pare posibilă fonetic (lĕo ar fi dat *ieu, ca lĕporemiepure). Nu e sigur, așa cum consideră Diculescu și Scriban, că Lăune ar fi reprezentantul cazului oblic, cf. lăun. Cu atît mai puțin este probabilă der. din sl. livŭ (Conev 56). Sensul al doilea este o traducere din tc. arslanli „leu” și „piastru” (Tiktin). – Der. leoaie, s. f. (înv., leona) pe care Pușcariu 966 îl derivă din lat. *lĕonia, este tot echivocă; leoaică, s. f.; leiță, s. f. (înv., leoaică). – Din rom. pare să provină rut. lew (Miklosich, Wander., 17). substantiv masculin leu

leu s. m., art. léul; pl. lei, art. léii substantiv masculin leu

leu, lei, s.m. – Mamifer carnivor din familia felidelor (Panthera leo): „Unde meri, ceas rău, / Cu limbă de leu, / Cu cap de zmeu” (Memoria 2001: 54). „Fă-mă, Doamne, ce mi-i fa, / Pasăre să pot zbura. / Fă-mă pana leului / Pă marginea tăului (Calendar 1980: 74). Blazonul fam. Dunca de Maramureș, descendentă a voievodului Ioan, era reprezentată printr-un leu (Caia 2002: 30). – Lat. leo. substantiv masculin leu

leŭ m. (lat. lĕo, de unde trebuĭa să se facă *ĭeŭ, dar, supt [!] infl. ac. leonem, păstrat în rom. Lăune, nume geogr. în Arg. și Olt. s´a făcut leŭ; it. leone și lione, pv. leo, fr. lion, sp. león, pg. leâo. După alțiĭ, leŭ ar veni din ngr. léon, de unde, pin [!] latină, apoĭ gotică, vine vsl. livŭ și bg. lev). Cel maĭ puternic animal felin, supranumit „regele animalelor”. Fig. Om viteaz. O constelațiune a zodiaculuĭ (luna Iuliŭ). O veche monetă [!] de argint în valoare de 40 de parale, după turc. arslany gurúș, piastru saŭ groș pe care era reprezentat un leŭ, bătut întîĭa oară de Soliman II († 1566) și imitat după taleru olandez leeuwendaalder, germ. löwentaler), pe care era reprezentat un leŭ încălecat de un cavaler. (De la 1867 a devenit unitatea monetară românească, ĭar numele de leŭ noŭ s´a dat greșit franculuĭ, după cum ar fi greșit cot orĭ cot noŭ îld. metru. Leŭ de mare, otarie. Leu furnicilor, un fel de insect [!] nevropter care se nutrește cu larve de furnicĭ. – Leu (animalu) are în prejuru [!] gîtuluĭ o coamă (pe cînd leoaĭca n´are), păr galben și coada terminată c´un canaf. Trăĭește maĭ mult singuratic pin [!] toată Africa și sudu Asiiĭ pînă pin India și e de o putere și de o agerime ca și a tigruluĭ. Atacă maĭ mult vitele și rar oameniĭ. Mugetu luĭ e teribil și se aude foarte departe, Astăzĭ, din cauza vînătoriĭ pe care ĭ-o fac oameniĭ, devine tot maĭ rar. V. leonin. substantiv masculin leŭ

leu m. 1. cel mai mare dintre cuadrupedele carnivore, puternic și îndrăzneț («regele animalelor”), locuiește mai ales în Africa; 2. al cincelea semn al zodiacului; 3. fig. om foarte viteaz: leul dela Călugăreni, Mihaiu-Viteazul. [Lat. LEO]. substantiv masculin leu

leu m. 1. (vechiu) monedă de argint în valoare de 40 parale; 2. (nou) francul de astăzi. [După leul de argint (ARSLANI GURUŠ, piastrul cu leul); bătut pentru întâia oară de Soliman II]. substantiv masculin leu

LEU1, lei, s. m. 1. Mamifer carnivor de talie mare din familia felidelor, cu corpul acoperit cu blană scurtă de culoare gălbuie și cu o coamă bogată în jurul capului, deosebit de puternic și de vorace, care trăiește în Africa și în Asia Meridională (Panthera leo). ◊ (în basme) Leu-paraleu = leu mare și cu o putere extraordinară; fig. om curajos, viteaz. ◊ Expr. Partea leului = partea cea mai mare, cea mai valoroasă din împărțeala unui bun și pe care și-o însușește cel mai puternic dintre părtași. ◊ Compuse: leu-de-mare = mamifer carnivor acvatic asemănător cu foca, având o coamă pe gât, piept și omoplat (Otaria byronia); leul-furnicilor = insectă asemănătoare cu libelula, ale cărei larve se hrănesc cu insecte (Myrmeleon formicarius).Fig. Om puternic, viteaz. 2. N. pr. art. Numele unei constelații. ♦ Al cincilea semn zodiacal, între Rac și Fecioară, corespunzând perioadei 22 iulie – 23 august. – Cf. lat. leo. substantiv masculin leu

LEU2, lei, s. m. Unitate bănească oficială a României începând din 1867 și a Republicii Moldova din 1993. – Din leu1 (cu sensul după tc. arslanly). substantiv masculin leu

*otárie f. (fr. otarie, cuv. format la 1810 de Péron d. vgr. otárion, urechĭușă. V. otită). Zool. Un fel de focă cu urechĭ aparente și care trăĭește în oceanu Pacific. (Se numește și leŭ de mare). substantiv masculin otarie

de chichi, de michi, de trei lei ridichi expr. (glum.) v. de chichi. substantiv masculin dechichi

de chichi, de-un leu ridichi, de-un leu bomboane și de restul mentosane expr. (glum.) v. de chichi. substantiv masculin dechichi

O MIE DE LEI băț, chiftea, o muie de lei, palmă, tonă. substantiv masculin omiedelei

furnícă-léŭ m. Zool. Fals îld. leu furnicilor. substantiv masculin furnicăleŭ

doi de-un leu expr. (adol., peior.) 1. două persoane insignifiante. 2. două persoane cu aceleași defecte. substantiv masculin doideunleu

furnică-leu m. insectă a cării larvă se hrănește cu furnici. substantiv masculin furnicăleu

leu-paraleu m. 1. leu înfuriat: împăratul vine ca un leu-paraleu CR.; 2. pop. foarte viteaz. [V. paraleu]. substantiv masculin leuparaleu

leu-de-máre (mamifer) s. m., pl. lei-de-máre substantiv masculin leu-de-mare

leu-paraléu (pop.) s. m., pl. lei-paraléi substantiv masculin leu-paraleu

!gúra-léului (plantă) (-le-u-) s. f. art., g.-d. art. gúrii-léului substantiv masculin gura-leului

!léul-furnícilor (insectă) s. m. art., pl. léii-furnícilor substantiv masculin leul-furnicilor

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului Lei

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z