www.ReduPedia.ro
Definitie Grădinari - ce inseamna Grădinari - Dex Online

Grădinari definitie

grădinár m. (d. grădină; bg. gradinar). Om, femeĭe care îngrijește grădina saŭ se ocupă de grădinărie. – Fem. -ăreásă, pl. ese, și -íță, pl. e. substantiv masculin grădinar

grădinár s. m., pl. grădinári substantiv masculin grădinar

grădinar m. cel ce lucrează în grădini. substantiv masculin grădinar

GRĂDINÁR, grădinari, s. m. Persoană care se ocupă de cultivarea unei grădini. – Grădină + suf. -ar. substantiv masculin grădinar

GRĂDINÁR, grădinari, s. m. Cultivator profesionist al unei grădini (mai ales de zarzavat); persoană angajată pentru cultivarea și întreținerea unei grădini. V. hor­ticultor. Nu e peste putință grădinarului priceput și răbdător să îndrepteze un copăcel fraged pornit să crească strîmb. CARAGIALE, O. I 304. Învățătorul este pentru un tînăr, aceea ce este și grădinarul pentru pom. NEGRUZZI, S. I 18. ◊ Expr. A vinde castraveți la grădinar (sau grădinarului) v. castravete. substantiv masculin grădinar

a vinde castraveți grădinarului expr. a da explicații într-o problemă cuiva care o cunoaște mai bine decât cel care vrea să-l lămurească. substantiv masculin avindecastravețigrădinarului

grădinărí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grădinărésc, imperf. 3 sg. grădinăreá; conj. prez. 3 să grădinăreáscă verb grădinări

GRĂDINĂRÍ, grădinăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A se ocupa de cultivarea unei grădini. – Din grădinar. verb grădinări

GRĂDINĂRÍ, grădinăresc, vb. IV. Intranz. A cultiva și a întreține o grădină (mai ales de zarzavat). verb grădinări

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului Grădinari

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z