Grădinari definitie

credit rapid online ifn

grădinár m. (d. grădină; bg. gradinar). Om, femeĭe care îngrijește grădina saŭ se ocupă de grădinărie. – Fem. -ăreásă, pl. ese, și -íță, pl. e. substantiv masculingrădinar

grădinár s. m., pl. grădinári substantiv masculingrădinar

credit rapid online ifn

grădinar m. cel ce lucrează în grădini. substantiv masculingrădinar

GRĂDINÁR, grădinari, s. m. Persoană care se ocupă de cultivarea unei grădini. – Grădină + suf. -ar. substantiv masculingrădinar

GRĂDINÁR, grădinari, s. m. Cultivator profesionist al unei grădini (mai ales de zarzavat); persoană angajată pentru cultivarea și întreținerea unei grădini. V. hor­ticultor. Nu e peste putință grădinarului priceput și răbdător să îndrepteze un copăcel fraged pornit să crească strîmb. CARAGIALE, O. I 304. Învățătorul este pentru un tînăr, aceea ce este și grădinarul pentru pom. NEGRUZZI, S. I 18. ◊ Expr. A vinde castraveți la grădinar (sau grădinarului) v. castravete. substantiv masculingrădinar

a vinde castraveți grădinarului expr. a da explicații într-o problemă cuiva care o cunoaște mai bine decât cel care vrea să-l lămurească. substantiv masculinavindecastravețigrădinarului

grădinărí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grădinărésc, imperf. 3 sg. grădinăreá; conj. prez. 3 să grădinăreáscă verbgrădinări

GRĂDINĂRÍ, grădinăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A se ocupa de cultivarea unei grădini. – Din grădinar. verbgrădinări

GRĂDINĂRÍ, grădinăresc, vb. IV. Intranz. A cultiva și a întreține o grădină (mai ales de zarzavat). verbgrădinări

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiGrădinari

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z