ghérlă (ghérle), s. f. – Carceră, închisoare. De la Gherla, oraș din Trans., unde exista un penitenciar cunoscut. – Der. gherlan, s. m. (Trans., hoț). substantiv feminingherlă
gherlă, gherle s. f. (intl.) 1. închisoare, pușcărie. 2. zar ghinionist. substantiv feminingherlă
ghérlă f., pl. e (d. Gherla, un oraș din Ardeal vestit pintr´un [!] vechĭ castel întrebuințat apoĭ ca închisoare). Fam. Arest, închisoare, penitenciar: L-a turnat la gherlă. substantiv feminingherlă
ghérlă (pop., fam.) s. f., g.-d. art. ghérlei; pl. ghérle substantiv feminingherlă
GHÉRLĂ, gherle, s. f. (Pop. și fam.) Închisoare. – Din n. pr. Gherla. substantiv feminingherlă
gherlă f. pop. închisoare: pârcălabul îi duse pe amândoi la gherlă ISP. [Dela Gherla oraș ardelenesc ce are un penitenciar]. substantiv feminingherlă
GHÉRLĂ, gherle, s. f. Închisoare, temniță. Se auzea glasul gros, răstit, al lui Dumitru, feciorul cel mai mare al lui Scăpău, – celălalt era la gherlă, prins la oraș cu specula. DUMITRIU, N. I. 18. Sîntem sătui de gherlă și de prigonirile domnului director. VLAHUȚĂ, O. A. 157. substantiv feminingherlă
Gherla f. numit de Unguri Szamosujvár, oraș ardelenesc locuit mai ales de Armeni («Armenierstadt»): 5000 loc. Reședința unui episcop român. Seminar catolic. temporargherla