Geneza definitie

GENÉZĂ s.f. 1. Proces de apariție a unei ființe sau a unui lucru; naștere, origine. ♦ (Fig.) Apariție, creație. 2. Prima carte a Bibliei. [< fr. genèse, cf. lat., gr. genesis]. substantiv feminingeneză

-GENÉZĂ² elem. geno-. substantiv feminingeneză

GENÉZĂ¹ s. f. 1. proces de apariție a unei ființe, a unui lucru sau fenomen; naștere, origine. 2. (fig.) apariție, creație. 3. prima carte a Bibliei. (< fr. genèse, gr. genesis) substantiv feminingeneză

*genéză f., pl. e (vgr. génesis. V. gen). Naștere, formațiune, producere. Sistemă cozmogonică [!]. Prima carte a Pentateuculuĭ luĭ Moĭse și a întregiĭ Bibliĭ, unde se vorbește de originea lumiĭ. substantiv feminingeneză

genéză (naștere, formare) s. f., g.-d. art. genézei; pl. genéze substantiv feminingeneză

geneză f. 1. formațiune, producțiune; 2. numele primei cărți a Bibliei. substantiv feminingeneză

GENEZĂ, geneze, s. f. Proces de naștere și de formare a unei ființe sau a unui lucru; naștere, origine. ♦ Ansamblu de fapte, de împrejurări, de elemente care au concurat la formarea unui lucru. Geneza unui roman. ♦ Prima carte a „Vechiului Testament” și prima dintre cele cinci cărți care alcătuiesc Biblia ebraică (Tora). – Din fr. genèse. substantiv feminingeneză

GENÉZĂ, geneze, s. f. Procesul formării și al nașterii unei ființe sau a unui lucru; origine. Geneza omului. ▭ Laplace și Newton au dat putința unei explicări a genezei lumilor. MARINESCU, P. A. 33. ♦ Fig. (În legă­tură cu activitatea spirituală sau artistică) Apariție, creație. Geneza și rostul studielor și publicării ce am întreprins a face în străinătate... mă ținu pînă la un oarecare punt cu mintea, dar nicidecum cu inima, departe de țeară și de institutele ei culturale. ODOBESCU, S. III 624. ♦ (Teol.) Prima carte a Bibliei; cartea facerii. substantiv feminingeneză