reduceri si promotii 2018
Definitie Flămânda - ce inseamna Flămânda - Dex Online

Flămânda definitie

FLAMÁND, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Flandra. ◊ (s. f.) grai al limbii olandeze vorbit în nordul Belgiei. (< fr. flamand) adjectiv flamand

*flamánd, -ă s. și adj. Din Flandra; Olandez din Belgia. adjectiv flamand

flamánd adj. m., s. m., pl. flamánzi; adj. f., s. f. flamándă, pl. flamánde adjectiv flamand

flamand a. din Flandra: dialect flamand. ║ m. locuitor de acolo. adjectiv flamand

FLAMÁND, -Ă, flamanzi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Flandrei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Flandrei sau flamanzilor (1), privitor la Flandra ori la flamanzi. ♦ (Substantivat, f.) Limbă germanică vorbită de flamanzi (1). – Din fr. flamand. adjectiv flamand

FLAMÁND2, -Ă, flamanzi, -de, s. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Flandrei. adjectiv flamand

flămấnd adj. m., pl. flămấnzi; f. flămấndă, pl. flămấnde adjectiv flămând

flămând a. 1. care sufere de foame; 2. fig. lacom. [Cf. lat. FAMULENTUS]. adjectiv flămând

FLAMÁND1, -Ă, flamanzi, -de, adj. Din Flandra, care aparține Flandrei sau populației ei. Limbă flamandă.Rubens, cel mai mare pictor al școalei flamande. ODOBESCU, S. III 124. adjectiv flamand

flămấnd (flămấndă), adj. Care simte senzația de foame, înfometat. – Mr. flămunt, megl. flămund, istr. flămănt.Lat. famelicus, cu l propagat (*flamelicus) sau expresiv, cf. 3415 și ulterior disimulat *flamen(i)cus; consoana finală ca în stîng.Der. flămînjós, adj. (flămând); flămânjúne, s. f. (foame); flămânzáre, s. f. (Trans., deșert, parte a corpului unui animal); flămânzénie, s. f. (starea unei persoane care postește); flămânzí, vb. (a-i fi foame; a provoca foamea); flămânzícă, s. f. (plantă, Drama nemorosa); flămânzílă, s. m. (poreclă dată persoanelor veșnic flămânde). – [3419] adjectiv flămând

flămî́nd, -ă adj. (lat. *famulentus [d. famis, foame], de unde s´a făcut *flamuentus, *flămuînd, apoĭ flămînd; it. famulento). Căruĭa ĭ-e foame. Fig. Doritor: flămînd de glorie. – Vechĭ și flo-. adjectiv flămînd

FLĂMẤND, -Ă, flămânzi, -de, adj. (Adesea substantivat) Care simte senzația de foame, căruia îi este foame; înfometat, famelic. – Et. nec. adjectiv flămând

FLĂMÎ́ND, -Ă, flămînzi, -de, adj. (În opoziție cu sătul) Care simte senzația de foame, căruia îi e foame. Își aduse aminte că feciorul îi vine de pe drum lung, că-i trudit și mai ales flămînd. SADOVEANU, B. 57. Flămînd și gol, făr-adăpost. COȘBUC, P. I 207. Lupului îi scăpărau ochii și-i sfîrîia gîtlejul de flămînd ce era. CREANGĂ, P. 23. ◊ Fig. Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămînzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pămîntul. EMINESCU, O. I 88. ◊ (Substantivat) Sătulul nu crede flămîndului. Flămîndului pîinea-i e în gînd. adjectiv flămînd

Flămânda f. 1. sat și schit în jud. Argeș; 2. sat în jud. Vâlcea. adjectiv flămânda

flămând ca un lup expr. a fi foarte flămând. adjectiv flămândcaunlup

a fi mai flămând cu ochii decât cu burta expr. a fi dornic de cunoaștere / de învățătură. adjectiv afimaiflămândcuochiidecâtcuburta

FLAMÁND1, -Ă, flamanzi, -de, adj. Din Flandra, care aparține Flandrei sau populației ei. Limbă flamandă.Rubens, cel mai mare pictor al școalei flamande. ODOBESCU, S. III 124. temporar flamand

Flămânda f. 1. sat și schit în jud. Argeș; 2. sat în jud. Vâlcea. temporar flămânda

flamándă (idiom) s. f., g.-d. art. flamándei temporar flamandă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului Flămânda

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z