Finister definitie

credit rapid online ifn

FINISTÉR s.n. (Liv.) Promontoriu, cap. [Cf. Finisterrepromontoriu la extremitatea nord-vestică a Europei]. substantiv neutrufinister

FINISTÉR s. n. promontoriu. (cf. Finisterre) substantiv neutrufinister

credit rapid online ifn

Finister n. 1. cap la N.-V. Spaniei, pe litoralul Atlanticului; 2. numele unui departament francez (în Bretagne) cu 773.000 loc. temporarfinister

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiFinister

Finister   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Finister
plural
genitiv-dativ singular
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z