Făget definitie

făgét n., pl. e și urĭ (lat. fagetum, it. faggeto. Cp. cu nucet). Pădure de fagĭ. substantiv neutrufăget

făgét s. n., pl. făgéte substantiv neutrufăget

făget n. pădure de fagi. substantiv neutrufăget

FĂGÉT, făgete, s. n. Pădure de fag. – Fag + suf. -et. substantiv neutrufăget

FĂGÉT s. n. Pădure de fag. Tot colbul cerului se-ncurcă Prin uriașul meu penet Și luna strigă ca o curcă, Ascunsă roșie-n făget. BENIUC, V. 11. substantiv neutrufăget

Bükk n. numele unguresc al Făgetului. temporarbükk

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiFăget

Făget   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular făget făgetul
plural făgete făgetele
genitiv-dativ singular făget făgetului
plural făgete făgetelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z