Estacado definitie

ESTACÁDĂ s.f. 1. Punte de lemn, de beton etc. construită de la chei spre larg, care face legătura cu navele acostate la chei. ♦ Platformă așezată pe picioare înalte, care realizează o cale de comunicație între două puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime. 2. Dig, obstacol într-un râu, într-un canal etc. care abate apa. ♦ Obstacol construit din mijloace plutitoare, legate articulat, instalat la intrarea unui port pentru apărare contra vaselor inamice. [< fr. estacade]. substantiv femininestacadă

estacádă s. f., g.-d. art. estacádei; pl. estacáde substantiv femininestacadă

ESTACÁDĂ, estacade, s. f. 1. Punte fixă construită la țărmul unei ape către larg pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platformâ așezată pe picioare înalte, pentru a realiza comunicația între 2 puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime. ♦ Con­strucție din bare de lemn, de metal sau de beton armat, construită la intrarea unui port sau la gura unui fluviu pentru a micșora lățimea apei în acel loc. 2. Obstacol plutitor sau fix, folosit pentru protejarea podurilor militare sau a porturilor contra minelor, corpu­rilor plutitoare etc. substantiv femininestacadă

ESTACÁDĂ s. f. 1. punte de lemn, de beton etc. de la chei spre larg, care face legătura cu navele acostate la chei. ♦ obstacol din mijloace plutitoare, legate articulat, instalat la intrarea unui port pentru apărare contra vaselor inamice. 2. platformă așezată pe picioare înalte, care realizează o cale de comunicație între două puncte deasupra solului, sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime. 3. dig, obstacol într-un râu, într-un canal etc. care abate apa. (< fr. estacade) substantiv femininestacadă

ESTACÁDĂ, estacade, s. f. 1. Punte fixă construită la țărmul unei ape mari, către larg, pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platformă așezată pe picioare înalte pentru a realiza comunicația între două puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol și altul situat la înălțime. ♦ Construcție din bare de lemn, de metal sau de beton armat, la intrarea într-un port sau la gura unui fluviu, pentru a micșora lățimea apei în acel loc. 2. Baraj construit de-a curmezișul unui curs de apă sau la intrarea într-un port maritim pentru protejarea contra minelor, corpurilor plutitoare etc. – Din fr. estacade. substantiv femininestacadă