Debrețin definitie

DEBREȚÍN s.m. Un fel de cârnat preparat din carne în intestine subțiri de porc, care se consumă prăjit sau fript la grătar. [Cf. germ. Debreziner < Debrețin – oraș în Ungaria]. substantiv masculindebrețin

debrețín (debrețíni), s. m. – Cîrnat asemănător cu un crenvurșt. Mag. Debreczen, nume al unui oraș din Ungaria. substantiv masculindebrețin

DEBREȚÍN s. m. cârnat preparat din carne de vacă și porc, în intestine subțiri, care se consumă prăjit sau fript la grătar. (< germ. Debreziner) substantiv masculindebrețin

debrețin, debrețini s. m. penis. substantiv masculindebrețin

debrețín (cârnat) (de-bre-) s. m., pl. debrețíni substantiv masculindebrețin

*Debrețín/(magh.) Débrecen [c pron. ț] (nume de loc) (De-bre-) s. propriu n. substantiv masculindebrețin

DEBREȚÍN, debrețini, s. m. Cârnat preparat dintr-un amestec de carne tocată de vită și de porc, introdus în intestine subțiri de porc și segmentat prin răsucirea unor bucăți de câte circa 10 cm. – Din germ. Debreziner. substantiv masculindebrețin

Debrețin (Debrecsen) n. oraș în Ungaria, face mare comerț cu vite: 100.000 locuitori. temporardebrețin

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiDebrețin

Debrețin   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Debrețin
plural
genitiv-dativ singular
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z