Damasc definitie

DAMÁSC s.n. Țesătură de in, de bumbac, de mătase etc. cu desene în relief. [< it. damasco, cf. Damasc – oraș în Asia]. substantiv neutrudamasc

damásc (-curi), s. m. – Oțel de Damasc. Lat. med. damascus, poate prin intermediul it. damasco. – Der. damască (var. adamască), s. f. (damasc), cf. fr. damas, sp. adamasco, germ. Damast, bg. damaska, pol. adamaszek, rus. adamaška; damaschina, vb. din fr. damasquiner. Cf. adamască, damă, mischie. substantiv neutrudamasc

DAMÁSC s. n. țesătură de in, bumbac, mătase etc. decorată cu flori și ornamente în relief. (< it. damasco) substantiv neutrudamasc

damásc n., pl. urĭ (ngr. dámaskon, adică „din Damasc”, un oraș în Siria, locu de origine al acesteĭ stofe; it. damasco, fr. damas). O stofă de matasă (saŭ și de lînă) cu firu gros ca ripsu și vărgată (damaschinată) în lung și care se numea și damască (pl. aște saŭ dămăștĭ). în Mold și adamască (rus. adamaška) și mai vechĭ șam și șamalagea. V. camohas. substantiv neutrudamasc

*Damásc (nume de loc) s. propriu n. substantiv neutrudamasc

damásc (țesătură) s. n. substantiv neutrudamasc

DAMÁSC s. n. Țesătură de in, bumbac, mătase, cu desene mari în relief, folosită la confecționarea fețelor de masă, a lenjeriei de pat etc. – Din it. damasco, lat. (a)damascus. substantiv neutrudamasc

DAMÁSC s. n. Țesătură de in, bumbac, mătase sau uneori lînă, cu desene mari în relief. Față de masă de damasc. ▭ Acest steag... era de damasc alb. BĂLCESCU, la TDRG. substantiv neutrudamasc

damască f. 1. un fel de mătase cu desenuri sau flori (adusă înainte dela Damasc), numită în vechime camohas și șamalagea; 2. stofă de lână ornamentată. [It. DAMASCO]. substantiv neutrudamască