dakóta1 (nume etnic) s. m. și f. sg. și pl. invariabildakota
DAKÓTA, dakota, s. m. și f. (La pl.) Populație amerindiană din America de Nord, care locuia în bazinul fluviului Missouri și în prerii până aproape de Munții Stâncoși; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație. ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită de dakota. [Var.: dakotas subst.] – Cuv. fr. invariabildakota
dakóta2 (limbă) s. f., g.-d. art. dakótei substantiv feminindakota
DAKÓTA, dakota, s. m. și f. (La pl.) Populație amerindiană din America de Nord, care locuia în bazinul fluviului Missouri și în prerii până aproape de Munții Stâncoși; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație. ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită de dakota. [Var.: dakotas subst.] – Cuv. fr. substantiv feminindakota
*Dakóta (nume de loc) s. propriu f., g.-d. Dakótei temporardakota
Dakota | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | Dakota | dakoto |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — |