CÚPIDON s. m. (fam.) tânăr foarte frumos. (< fr. cupidon) substantiv masculin cupidon
Cupidon = Cupido. substantiv masculin cupidon
Cupidon m. Mit. numele zeului Amor: pajul Cupidon, vicleanul, mult e rău și alintat EM. temporar cupidon
| Cupidon | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | Cupidon | — |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural | — | — | |