Cucernicia definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeCucernicia
- Vezi aici mai multe rimeCucernicia
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuCu
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuCuc
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuia
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cucia
CUCERNICÍE s. f. Evlavie, religiozitate, pietate, smerenie, cucerie. ♦ (Însoțit de un pronume posesiv) Titlu care se dă preoților. – Cucernic + suf. -ie. substantiv feminincucernicie
cucernicíe f. Cucerie, evlavie, calitatea de a fi cucernic. Titlu respectuos dat preuților [!]: cucernicia sa preutu. substantiv feminincucernicie
cucernicíe s. f., art. cucernicía, g.-d. cucernicíi, art. cucernicíei substantiv feminincucernicie
cucernicie f. 1. cucerie; 2. titulatură ecleziastică: cucernicia ta! substantiv feminincucernicie
CUCERNICÍE s. f. Evlavie, religiozitate, pietate, smerenie, cucerie. ♦ (Însoțit de un pronume posesiv) Titlu care se dă preoților. – Cucernic + suf. -ie. substantiv feminincucernicie
CUCERNÍCIE s. f. Smerenie, evlavie, religiozitate. Cucernicie mincinoasă. substantiv feminincucernicie
!Cucernicía Sa loc. pr., g.-d. Cucernicíei Sále, pl. Cucernicíile Lor temporarcucerniciasa
!Cucernicía Ta loc. pr., g.-d. Cucernicíei Tále temporarcucerniciata
!Cucernicía Voástră loc. pr., g.-d. Cucernicíei Voástre temporarcucerniciavoastră