COTNÁRI s. n. Denumire dată vinului produs în podgoria Cotnari. – Din Cotnari (n. pr.). substantiv neutrucotnari
Cotnári (nume de loc) (-nari) s. propriu n., art. Cotnáriul substantiv neutrucotnari
COTNÁRI s. n. Denumire dată vinului produs în podgoria Cotnari. – Din n. pr. Cotnari. substantiv neutrucotnari
Cotnar n. 1. od. târg însemnat în jud. Iași, unde Despot-Vodă înființase o Academie; 2. sat în jud. Iași, acoperit cu vii cari produc cele mai vestite vinuri din țară: 3200 loc.; 3. vin de Cotnar: să ciocnim la masă pahare de Cotnar AL. temporarcotnar
Cotnari | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | Cotnari | — |
plural | — | cotnariule | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — |