bunár n., pl. e (sîrb. bunar, d. turc. bunar și punar, puț). Ban. Olt. Puț. substantiv neutrubunar
Kurt-Bunar n. plasă din districtul Varnei, alipită României: 48.000 locuitori. temporarkurtbunar
Bunar | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | Bunar | — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — |