Bráhma2 (zeu) s. propriu m. substantiv femininbrahma
BRÁHMA s. f. rasă de găini grele din Asia, crescute pentru carne. (< fr. brahma) substantiv femininbrahma
Brahma m. zeu suprem la Indieni. temporarbrahma
BRÁHMA n. pr. f. Rasă de găini grele (3,5-5,5 kg), originară din Asia, crescută în special pentru producția de carne. – Din n. pr. Brahma[putra]. temporarbrahma
Brahma | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | Brahma | brahmo |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — |