bessi s. m. pl. substantiv masculinbessi
BESSI s. m. pl. 1. Nume dat de romani tribului trac așezat în Antichitate între munții Rodopi și cursul superior al râului Marița. 2. Numele pecenegilor în izvoarele scrise latine. – Cuv. lat. substantiv masculinbessi
Bessi pl. antic popor tracic, așezat în munții Balcani. temporarbessi
BESSI s. m. pl. 1. Nume dat de romani tribului trac așezat în Antichitate între munții Rodopi și cursul superior al râului Marița. 2. Numele pecenegilor în izvoarele scrise latine. – Cuv. lat. temporarbessi
Bessi | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | Bessi | — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | bessilor | — |