reduceri si promotii 2018
Definitie Bernardin - ce inseamna Bernardin - Dex Online

Bernardin definitie

BERNARDÍN, -Ă s.m. și f. Călugăr(iță) dintr-o congregație desprinsă din ordinul benedictinilor, printr-o reformă făcută de Bernard de Menthon în sec. X. [< fr. bernardin]. substantiv masculin și feminin bernardin

BERNARDÍN s.m. Câine mare, de culoare albă cu pete roșii, originar din Alpii elvețieni, folosit mai ales pentru a descoperi drumeții rătăciți (iarna) în munți. [< germ. Bernhardiner]. substantiv masculin și feminin bernardin

BERNARDÍN1 s. m. câine de talie mare, viguros și musculos, alb cu pete roșii, dresat special pentru salvarea drumeților rătăciți în munți; saint-bernard. (< germ. Bernhardiner) substantiv masculin și feminin bernardin

BERNARDÍN2, -Ă s. m. f. călugăr(iță) dintr-o congregație desprinsă din ordinul benedictinilor. (< fr. bernardin) substantiv masculin și feminin bernardin

BERNARDÍN, bernardini, s. m. Câine mare de culoare albă cu pete roșcate, cu părul lung și ondulat, originar din Elveția și dresat pentru descoperirea călătorilor rătăciți iarna în munți. – Fr. bernardin. substantiv masculin și feminin bernardin

bernardín s. m., pl. bernardíni substantiv masculin și feminin bernardin

*bernardín, -ă adj. și s. Din irdinu sfîntului Bernard (care a reformat ordinu sfîntului Benedict) saŭ de la muntele sfîntului Bernard (Elveția) saŭ originar de acolo: călugăr bernardin; cîne bernardin (de talie foarte mare și deprins să umble pin zăpadă ca să descopere călătoriĭ rătăcițĭ orĭ ostenițĭ). substantiv masculin și feminin bernardin

bernardin m. 1. călugăr din tagma St. Benedict, reformată de St. Bernard; 2. câine mare cu părul lung, dresat de călugării dela St. Bernard să umble în munți după călătorii rătăciți și să-i aducă la ospiciul de acolo. substantiv masculin și feminin bernardin

BERNARDÍN1, bernardini, s. m. Câine mare, cu părul lung, de culoare albă cu pete roșcate, originar din Elveția, dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munți; saint-bernard. – Din germ. Bernhardiner. substantiv masculin și feminin bernardin

BERNARDÍN2, -Ă, bernardini, -e, s. m. și f. Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele Sf. Bernard. – Din fr. bernardin. substantiv masculin și feminin bernardin

BERNARDÍN, bernardini, s. m. Cîine de talie mare, de culoare albă cu pete roșii, originar din Elveția și dresat pentru a descoperi călătorii rătăciți iarna în munți. substantiv masculin și feminin bernardin

bernardínă s. f., g.-d. art. bernardínei; pl. bernardíne substantiv masculin și feminin bernardină

Bernardin de St.-Pierre m. celebru scriitor francez, autorul romanului Paul și Virginia (1737-1814). temporar bernardindestpierre

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului Bernardin

Bernardin   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bernardin bernardinul bernardi bernardina
plural bernardini bernardinii bernardine bernardinele
genitiv-dativ singular bernardin bernardinului bernardine bernardinei
plural bernardini bernardinilor bernardine bernardinelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z