reduceri si promotii 2018
Definitie Aurora - ce inseamna Aurora - Dex Online

Aurora definitie

auróră (a-u-) s. f., g.-d. art. aurórei; pl. auróre substantiv feminin auroră

AURÓRĂ s.f. 1. Lumină care precedă răsăritul soarelui; zori de zi. ◊ Auroră polară (boreală sau australă) = lumină difuză, roșie sau verde, care colorează cerul în timpul nopții, în anumite perioade, în regiunile polare. 2. (Fig.) Început, zori (ale unei perioade etc.). [Pron. a-u-, pl. -re. / < lat. aurora, cf. it. aurora, fr. aurore]. substantiv feminin auroră

AURÓRĂ, aurore, s. f. 1. Lumină roșie-portocalie cu care soarele luminează orizontul, înainte de a răsări. ◊ Auroră boreală, polară (sau australă) = lumină difuză, verde sau roșie, care apare în timpul nopții pe bolta cerească, în regiunile polare. 2. Fig. Început al unei epoci, al unei acțiuni etc. [Pr.: a-u-] – Fr. aurore (lat. lit. aurora). substantiv feminin auroră

AURÓRĂ s. f. 1. lumină care precedă răsăritul soarelui; zori de zi. ♦ ~ polară = fenomen atmosferic specific regiunilor polare, iluminarea cerului în timpul nopții, prin arcuri de culoare albastră, verde-gălbuie sau roșie. 2. (fig.) început al unei alte epoci. (< fr. aurore, lat. aurora) substantiv feminin auroră

*auróră f., pl. e (lat. auróra). Zorĭ, lumina care precede răsăritu soareluĭ. Fig. Început: aurora viețiĭ.Aurora boreală, un meteor luminos care se vede pe cer în spre nord. – Acest fenomen e des în Islanda, Scandinavia, Laponia, Siberia. E un fel de cerc aprins, din care pleacă raze de lumină. Aurorele boreale-s un bine pentru țările norduluĭ, că-s imobile și le luminează în lungile lor nopțĭ de ĭarnă. Ele-s legate strîns de magnetizmu terestru și suprimă proprietatea aculuĭ magnetic. Sînt și aurore australe, la polu suduluĭ. substantiv feminin auroră

auroră f. 1. ziori, lumină slabă ce precede răsăritul soarelui: și deodată aurora se ivește radioasă AL.; 2. fig. început: aurora vieții; 3. aurora boreală, meteor luminos, mai ales la poli, apare pe cer noaptea în țările dinspre Nord. substantiv feminin auroră

AURÓRĂ, aurore, s. f. 1. Interval de timp, înainte de răsăritul Soarelui, când există o lumină difuză în atmosferă; lumină roșie-portocalie produsă de Soare în acest interval de timp. ◊ Auroră polară (boreală sau australă) = lumină difuză, verde sau roșiatică, care apare ca un arc în timpul nopții pe bolta cerească, în regiunile polare. 2. Fig. Început al unei epoci, al unei acțiuni etc. [Pr.: a-u-] – Din fr. aurore, lat. aurora. substantiv feminin auroră

AURÓRĂ, aurore, s. f. 1. Lumină portocalie-roșia- tică cu care soarele, înainte de a răsări, colorează ori­zontul. V. zori, revărsatul zorilor, faptul zilei. Țintește ochii spre partea aurorii De acolo vor zbucni biruitorii Ce steagurile libertății poartă Și-a ta, și-a mea, și-a lumii nouă soartă. TOMA, C. V. 356. Aurora se ivește vestitoare dimineții. NEGRUZZI, S. II 17. ◊ (Personificat) Aurora, o nimfă de soare prea iubită, Se deș­teaptă și-n aer alunecă zîmbind. ALEXANDRESCU, M. 108. ◊ Auroră polară (sau boreală sau australă) = lumină difuză, de culoare verde sau roșie, care apare în timpul nopții pe bolta cerească în regiunile polare. 2. F i g. Început al unei epoci, al unei acțiuni etc. Aurora vieții. – Pronunțat: a-u-. substantiv feminin auroră

Eos, la greci, zeița dimineții, corespunzătoare Aurorei din mitologia romană. În fiecare dimineață ea cobora din ceruri și alerga printre nouri într-un car tras de cai iuți, vestind ivirea zorilor și răsăritul primelor raze de soare. Era fiica lui Hyperion și a Theiei și soră cu Helius și cu Selene. Cu Astraeus a avut mai mulți copii, printre care vînturile, pe nume: Boreas, Notus și Zephyrus. Se spunea că Eos și-ar fi atras mînia Aphroditei, care a surprins-o odată cu zeul Ares. Ca să se răzbune, zeița dragostei a făcut din Eos o veșnică îndrăgostită. Într-adevăr, existența ei este plină de episoade amoroase: l-a răpit pe Orion și l-a dus cu ea în insula Delos, l-a răpit pe Cephalus și l-a dus cu ea în Syria, unde i-a dăruit un fiu – Phaëthon, l-a răpit, în sfîrșit, pr Tithonus și l-a dus cu ea în Aethiopia, unde i-a dăruit doi fii, Emathion și Memnon. La rugămintea ei, Zeus l-a făcut pe Tithonus nemuritor, uitînd însă să-i dăruiască și tinerețe veșnică. Tithonus a devenit într-adevăr nemuritor, dar a îmbătrînit atît de rău încît Eos, rușinată, l-a zăvorît în palatele ei, de unde n-a mai ieșit niciodată. temporar eos

Aurora, zeița dimineții și a primelor raze de soare. În mitologia romană era socotită o divinitate de importanță secundară, fiind preluată de la greci (v. Eos). temporar aurora

Aurora f. Mit. zeița zorilor care, «cu degetele-i trandafirii», deschidea Soarelui porțile Răsăritului. temporar aurora

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului Aurora

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z