reduceri si promotii 2018
Definitie Atica - ce inseamna Atica - Dex Online

Atica definitie

ÁTIC, -Ă adj. propriu Aticii, locuitorilor ei sau vieții acestora. ◊ Frumusețe atică = frumusețe desăvârșită. ♦ Care se distinge prin bun-gust sau spirit. ◊ Sare atică = ironie subtilă, spirit fin. [Cf. fr. attique, it. attico < Aticaprovincie în Grecia antică]. adjectiv atic

ÁTIC s.n. 1. Parte a antablamentului ridicată deasupra cornișei, menită să mascheze marginea acoperișului. 2. Cat scund, așezat deasupra cornișei, la nivelul fațadei sau retras. [Cf. fr. attique, it. attico]. adjectiv atic

ÁTIC, -Ă I. adj. propriu Aticii. ♦ dialect ~ = dialect grec vorbit în Atica; frumusețe ~ă = frumusețe desăvârșită. ◊ care se distinge prin bun-gust sau spirit. ♦ sare ~ă = ironie subtilă, spirit fin. II. s. n. 1. parte a antablamentului, deasupra cornișei, menită să mascheze marginea acoperișului. 2. etaj scund, deasupra cornișei, la nivelul fațadei sau retras. (< fr. attique, lat. atticus, gr. attikos) adjectiv atic

*átic, -ă adj. (vgr. attikós). Din saŭ ca din Atica (Grecia). Fig. Delicat, fin: fineță atică. Sare atică, spirit fin, glumă fină. adjectiv atic

átic1 adj. m., pl. átici; f. átică, pl. átice adjectiv atic

ÁTIC1, atice, s. n. Parte superioară a unui edificiu, deasupra cornișei, menită să mascheze acoperișul. [Var.: átică s. f.] – Fr. attique. adjectiv atic

ÁTIC2, -Ă, atici, -e,, adj. Caracteristic Aticei antice sau locuitorilor ei. ◊ Expr. Frumusețe atică = frumusețe perfectă. – Fr. attique (lat. lit. atticus). adjectiv atic

átic2 s. n., pl. átice adjectiv atic

àtic a. privitor la vechii Atenieni; sare atică, glumă delicată și fină. adjectiv àtic

ÁTIC, -Ă, atici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Caracteristic Aticii antice sau locuitorilor ei. ◊ Dialect atic = dialect grec vorbit în Atica, care stă la baza limbii grecești co­mune. ◊ Frumusețe atică = frumusețe perfectă. 2. S. n. Parte a unei construcții si­tuată deasupra cornișei și menită să mascheze acoperișul. 3. S. n. Etaj scund situat imediat sub acoperiș. – Din fr. attique. adjectiv atic

ÁTIC1 s. n. v. atică. adjectiv atic

ÁTIC2, -Ă, atici, -e, adj. Caracteristic Aticei din antichitate, locuitorilor ei sau manifestărilor de viață ale acestora. Dialectul atic. ◊ E x p r. Frumusețe atică = frumusețe perfectă. Sare atică = ironie fină. adjectiv atic

ÁTICĂ s. f. v. atic1. adjectiv atică

Atica f. provincie a Greciei antice, azi cu 581.000 loc., cu cap. Atena. substantiv feminin atica

AȚÍCĂ s. f. Pânză rară și subțire, de calitate inferioară. – Din ață + suf. -ică. substantiv feminin ațică

!ațícă s. f., g.-d. art. ațícii substantiv feminin ațică

ațică f. 1. un fel de pânză subțire; 2. numele unei hori muntenești. substantiv feminin ațică

AȚÍCĂ s. f. Pânză de bumbac, rară și subțire. – Ață + suf. -ică. substantiv feminin ațică

AȚÍCĂ s. f. Pînză ieftină, din care se confecționează obiecte de îmbrăcăminte. [Tarabă] cu ace și cu mosorele, cu nasturi, gulere și șireturi, testemele... și ațică. PAS, L. I 44. substantiv feminin ațică

ațícă f. (d. ață). Ață supțire [!] care se vinde învîrtită pe mosor. Un fel de pînză supțire de coloare [!] variată. O horă (sud). substantiv feminin ațică

ÁTICĂ, atice, s. f. Partea superioară a unui edificiu, constînd de obicei din pilaștri sau formînd o balustradă, menită să mascheze acoperișul. (Atestat în forma atic) [Constantin cel Mare] văzu arcul lui Troian stînd fără căpăta... puse îndată de-i ciopli pentru piedestaluri niște grosolane figuri de victorii... iar pe ambele fețe ale aticului așternu lungi dedicațiuni. ODOBESCU, S. III 73. – Variantă: (învechit) átic s. n. temporar atică

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului Atica

Atica   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular 'Atica 'Atica
plural
genitiv-dativ singular 'Atici 'Aticii
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z