țurțur definitie

top banci online cont euro

țúrțur s. m., pl. țúrțuri substantiv masculințurțur

țúrțur (est) și țúrțure (vest) m. (var. din zurzur și zorzon și rudă cu cĭucure, struț 1 țirțiră și țîrîĭ). Vîrf de gheață (stalactită) care se formează la streșinĭ cînd zăpada se topește ziŭa și îngheață noaptea. – Și țorțurĭ (Bz.), țurțurĭ, zdrențe care atîrnă la o haĭnă, șfichĭurĭ la bicĭ. Și struțĭ (Mold.), țurțurĭ. Și stur, m. (Ps. S. 148, 8). substantiv masculințurțur

top banci online cont euro

zúrzur m. (d. zuruĭ, adică „ornament, care zuruĭe”, apoĭ și alt-fel. Var. țurțur și zorzon. V. cĭucure). Buc. Pl. Zorzoane, canafurĭ, cĭucurĭ la harnașament. (Teod. P. P. 149). substantiv masculinzurzur

țurțur m. Mold. picătură de ploaie înghețată: crengi de țurțuri încărcate AL. [Reduplicat din țur! variantă din țăr! (ca țărțără din țăr!; cf. țără), onomatopee exprimând o picurare înceată]. substantiv masculințurțur

ȚÚRȚUR, țurțuri, s. m. 1. Sloi mic de gheață de formă prelungită și ușor ascuțită spre vârf, care se formează de-a lungul streșinilor sau pe ramuri, prin înghețarea imediată a apei care se scurge. 2. (La pl.) Franjuri. 3. Jgheab prin care curge apa (la fântână). [Var.: țurțure s. m.] – Et. nec. substantiv masculințurțur

túrtur, -ă adj. (d. turturică ?). Mold. nord. Mere turture, un fel de mere (acrișoare ?). temporarturtur

turtur a. Mold. acricios: mere turture CR. [Cf. turta (lupului)]. temporarturtur

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluițurțur

țurțur   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țurțur țurțurul
plural țurțuri țurțurii
genitiv-dativ singular țurțur țurțurului
plural țurțuri țurțurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z