ȚUNCHINÁR, țunchinari, s. m. (Reg.) Furcă cu dinții drepți, folosită la strâns fânul. substantiv masculințunchinar
țunchinar | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | țunchinar | țunchinarul |
plural | țunchinari | țunchinarii | |
genitiv-dativ | singular | țunchinar | țunchinarului |
plural | țunchinari | țunchinarilor |