reduceri si promotii 2018
Definitie țuțul - ce inseamna țuțul - Dex Online

țuțul definitie

ȚUȚ, țuțuri, s. n. (Reg.) 1. Proeminență sau excrescență cărnoasă. 2. (Adverbial; în expr.) A rămâne țuț = a rămâne uluit, mirat peste măsură. – Et. nec. substantiv neutru țuț

țuț adv. – Păcălit, tras pe sfoară. Creație expresivă, care se bazează pe ideea de „ascuțit”. Imaginea trebuie să fie aceea de bot, ca în expresia cu buzele umflate, sau a pune cioc „a înșela”. Cf. toate cuvintele cu aceeași consonanță care traduce aceeași idee de „vîrf”, țiglă, țîță, țugu, țurcă.Der. țuță (var. Olt. țoță), s. f. (stog, claie, morman); țuțui(a), vb. ( a face vîrf, a vîrfui; refl., a se cățăra, a se cocoța); țuțui, s. n. (vîrf, pisc), cf. țugui; țuțul, s. n. (Arg., penis); țuțuian, s. m. (muntean, nume care se dă în Munt. transilvănenilor; cioban, țăran; mitocan); țuțuiancă, s. f. (transilvăneancă; un anumit dans popular); țuțuienesc, adj. (transilvan; muntean); țuțura, vb. (Trans., a se lua de ciuf, a se părui); țuțuroi (var. țuțur), s. n. (țurțur; robinet), cf. țurțur; țunțurliu, adj. (încîlcit, mîzgălit). substantiv neutru țuț

țuț adj. invar. bun; frumos; de calitate superioară; excelent. substantiv neutru țuț

țuț (reg.) s. n., pl. țúțuri substantiv neutru țuț

ȚÚȚUL, țuțule, s. n. (Reg.) Scrânciob. – Comp. sb. cucati „a legăna”. substantiv neutru țuțul

a lăsa țuț (pe cineva) expr. (intl.) 1. a-i fura (cuiva) totul. 2. a lăsa (pe cineva) fără un ban. 3. a înșela (pe cineva), a păcăli (pe cineva). 4. a uimi (pe cineva), a ului (pe cineva). substantiv neutru alăsațuț

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului țuțul

țuțul   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țuțul țuțulul
plural țuțule țuțulele
genitiv-dativ singular țuțul țuțulului
plural țuțule țuțulelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z