reduceri si promotii 2018
Definitie țol - ce inseamna țol - Dex Online

țol definitie

țol (-li), s. m. – Măsură de un lat de deget. Germ. Zoll (Borcea 216). substantiv masculin țol

ȚOL1, țoli, s. m. Unitate de măsură pentru lungimi folosită în țările anglo-saxone și germanice, egală cu 25,4 mm; inch. – Din germ. Zoll. substantiv masculin țol

țol, -uri, s.n. – „Covoarele sau scoarțele poartă în graiul local denumirea de țoluri (astăzi începe să se generalizeze termenul de covor). A avut o funcție preponderent decorativă, fiind etalat pe rudă, pe pat, pe masă și mai rar pe perete, deasupra patului” (Dăncuș 1986: 142). „Pănură de lână țesută cu măiestrie” (Țiplea 1906). „Mai interesant din toate punctele de vedere este făcutul țolurilor, covoarelor; cred că în istețime și în varietatea motivelor pot să se compare covoarele maramureșene cu cele persiene. Atâta efect au, că vopselele de anilină din prăvălii nu mai dau culoarea cea frumoasă ce o aveau odinioară covoarele vopsite cu vegetale, cum vopseau femeile maramureșene cu puțin mai înainte. Pe de altă parte, neavând unde le desface, piața Sighetului fiind prea mică, arta casnică atât de prețioasă a țesătoriei covoarelor începe a se neglija” (Bârlea 1924: 472). „Să-l întoarcă cu țolu / Și să-i deie cu olu” (Calendar 1980, 85). – Din ngr. tsóli, tsúli (DEX). substantiv masculin țol

țol1 (unitate de măsură) s. m., pl. țoli; simb. in; '' substantiv masculin țol

țol2 (velință) (pop.) s. n., pl. țóluri substantiv masculin țol

țol n., pl. urĭ și țoale (ngr. tsúli, cĭoltar, d. turc. çul, cul, cĭoltar. D. rom. vine ung. col. V. cĭoltar). Covor țărănesc care se așterne pe pat (lăvicer) orĭ pe pardoseală și servește la´nvălit îld. plapomă ș. a.: mineștergurĭ, lăvicere, țolurĭ (Beld. 501). Fig. Obraz ca țolu, obraz fără rușine. Pl. Haĭne: uniĭ golĭ, alțiĭ în țolurĭ (Beld. 2024). V. țoală. substantiv neutru țol

țol n. măsură de 12 linii. [Nemț. ZOLL]. substantiv neutru țol

ȚOL2, țoluri, s. n. (Pop.) Țesătură groasă de lână, de cânepă sau de bumbac, folosită la țară ca pătură, ca velință sau pentru așternut pe jos. – Din ngr. tsóli, tsúli. substantiv neutru țol

țol n. 1. pânză groasă de învelit mai ales căruțele: ne acoperim în căruță cu un țol CR. n’avem nici hrană nici țol de ’nvelit AL.; 2. haină: sub țoalele cele voinicești ISP. [Gr. mod. TZÚLI, cioltar]. substantiv neutru țol

la țol festiv expr. elegant. substantiv neutru lațolfestiv

a se pune la marele fix / la patru ace / la țol festiv expr. a se îmbrăca elegant. substantiv neutru asepunelamarelefix

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului țol

țol   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țol țolul
plural țoale țolurile
genitiv-dativ singular țol țolului
plural țoluri țoalelor
țol   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țol țolul
plural țoale țolurile
genitiv-dativ singular țol țolului
plural țoluri țoalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z