ȚOCNÍ, țocnesc, vb. IV. Tranz. (Despre păsări) A lovi cu ciocul; (despre animale) a mușca. adjectivțocni
ȚOCNÍ, țocnesc, vb. IV. Tranz. (Despre păsări) A lovi cu ciocul; (despre animale) a mușca. verb tranzitivțocni
țocnit | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | țocnit | țocnitul | țocnită | țocnita |
plural | țocniți | țocniții | țocnite | țocnitele | |
genitiv-dativ | singular | țocnit | țocnitului | țocnite | țocnitei |
plural | țocniți | țocniților | țocnite | țocnitelor |