țoabă definitie
- Vezi aici mai multe rimețoabă
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuțo
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuțoa
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cubă
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuabă
țoábă (-be), s. f. – Țînțar (Simulia). – Var. țobîc(ă), ciobîc. Origine îndoielnică. După Tiktin, din kirguiz. zebük, soluție ce pare puțin convingătoare. substantiv feminințoabă
țoábă (reg.) s. f., g.-d. art. țoábei; pl. țoábe substantiv feminințoabă
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluițoabă
| țoabă | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | țoabă | țoaba |
| plural | țoabe | țoabele | |
| genitiv-dativ | singular | țoabe | țoabei |
| plural | țoabe | țoabelor | |