toșcă f. adv. Mold. doldora: o pungă toșcă de bani CR. [Origină necunoscută]. invariabil toșcă
țóșcă (reg.) s. f., g.-d. art. țóștii; pl. țoști substantiv feminin țoșcă
țóșcă adv. (cp. cu țușcă). Est. Torbă, traĭstă. Adv. Doldora, zolcă, bucșit, tixit, foarte plin (unflat [!]): cu punga toșcă de banĭ. substantiv feminin țoșcă
țoșcă f. Mold. traistă mică. [Origină necunoscută]. substantiv feminin țoșcă
| țoșcă | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | țoșcă | țoșca |
| plural | țoști | țoștile | |
| genitiv-dativ | singular | țoști | țoștii |
| plural | țoști | țoștilor | |