țistui definitie
- Vezi aici mai multe rimețistui
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuți
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuțis
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuui
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cutui
țîstuĭésc v. tr. (d. țîst !). Fam. Impun cuĭva tăcere cu autoritate saŭ cu familiaritate pin [!] țîst ca să nu strig: prezidentu îĭ țîstuĭa să nu vorbească. temporarțîstuĭesc
țistuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țistuiésc, imperf. 3 sg. țistuiá; conj. prez. 3 să țistuiáscă verb tranzitivțistui
țistuì v. a face tăcere. [V. țist!]. verb tranzitivțistuì
ȚISTUÍ, țistuiesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A recomanda sau a impune cuiva tăcere (prin folosirea interjecției „tist”). ♦ Tranz. A domoli, a potoli (pe cineva). 2. Intranz. (Despre gloanțe) A șuiera. – Țist + suf. -ui. verb tranzitivțistui
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluițistui
| țistui | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)țistui | țistuire | țistuit | țistuind | singular | plural | ||
| țistuind | țistuiți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | țistuiesc | (să)țistuiesc | țistuiam | țistuii | țistuisem | |
| a II-a (tu) | țistuiești | (să)țistuiești | țistuiai | țistuiși | țistuiseși | ||
| a III-a (el, ea) | țistuiește | (să)țistuiai | țistuia | țistui | țistuise | ||
| plural | I (noi) | țistuim | (să)țistuim | țistuiam | țistuirăm | țistuiserăm | |
| a II-a (voi) | țistuiți | (să)țistuiți | țistuiați | țistuirăți | țistuiserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | țistuiesc | (să)țistuiască | țistuiau | țistuiră | țistuiseră | ||