ținti definitie
- Vezi aici mai multe rimeținti
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuți
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuțin
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuti
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunti
țintí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țintésc, imperf. 3 sg. ținteá; conj. prez. 3 să ținteáscă verb tranzitivținti
țintí v. 1. a fixa: țintesc ochii vesteji pe a veciniciei porți AL.; 2. fig. a avea drept țintă sau scop. [Tras din țintă]. verb tranzitivținti
ȚINTÍ, țintesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A îndrepta arma, luând drept țintă pe cineva sau ceva; a ochi. ♦ Fig. A face aluzie la ceva sau la cineva, a viza pe cineva sau ceva. 2. Tranz. Fig. A-și aținti, a-și fixa, a-și pironi ochii sau privirea asupra cuiva. 3. Tranz. și intranz. Fig. A năzui; a aspira, a râvni la ceva; a urmări ceva. – Din țintă. verb tranzitivținti
țintésc v. tr. (d. țintă). Ațintesc, pironesc, privesc fix: a-țĭ ținti ochiĭ (Rar). Ochesc: a ținti bine. Fig. Am de scop: ce ținteștĭ ? verb tranzitivțintesc
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiținti
| ținti | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)ținti | țintire | țintit | țintind | singular | plural | ||
| țintind | țintiți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | țintesc | (să)țintesc | ținteam | țintii | țintisem | |
| a II-a (tu) | țintești | (să)țintești | ținteai | țintiși | țintiseși | ||
| a III-a (el, ea) | țintește | (să)ținteai | țintea | ținti | țintise | ||
| plural | I (noi) | țintim | (să)țintim | ținteam | țintirăm | țintiserăm | |
| a II-a (voi) | țintiți | (să)țintiți | ținteați | țintirăți | țintiserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | țintesc | (să)țintească | ținteau | țintiră | țintiseră | ||