ținterim definitie

ținterim n. Mold. Tr. cimitir: și ținterimul singur cu strâmbe cruci veghiază EM. [Ung. CENTEREM (din lat. COEMETERIUM)]. substantiv neutruținterim

ȚINTERÍM s. n. v. țintirim. substantiv neutruținterim

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiținterim

ținterim   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ținterim ținterimul
plural ținterime ținterimurile
genitiv-dativ singular ținterim ținterimului
plural ținterimuri ținterimelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z